{"id":50,"date":"2024-02-09T22:06:27","date_gmt":"2024-02-09T20:06:27","guid":{"rendered":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/?page_id=50"},"modified":"2024-12-03T13:45:36","modified_gmt":"2024-12-03T11:45:36","slug":"istoric","status":"publish","type":"page","link":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/?page_id=50","title":{"rendered":"ISTORIC"},"content":{"rendered":"\r\n\r\n\n<p>Universitatea POLITEHNICA din Bucure\u015fti \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een prima \u015ecoal\u0103 tehnic\u0103 superioar\u0103 cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1818 de c\u0103tre Gheorghe Laz\u0103r, la m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Sava din Bucure\u015fti. \u00cen anul 1832, \u015fcoala este reorganizat\u0103 \u00een Colegiul de la Sf\u00e2ntul Sava, unde, \u00een cadrul ciclului intitulat \u201eCursuri speciale\u201d, erau predate matematicile aplicate, agricultura practic\u0103, mecanica \u015fi arhitectura. &nbsp;La 1 octombrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza semneaz\u0103 decretul privind \u00eenfiin\u0163area \u201e\u015ecoalei de Pon\u0163i \u015fi \u015eosele, Mine \u015fi Arhitectur\u0103\u201d, iar la 30 octombrie 1867, prin decretul nr. 1562, aprobat de domnitorul Carol, se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u201e\u015ecoala de Poduri, \u015eosele \u015fi Mine\u201d cu o durat\u0103 a studiilor de 5 ani, av\u00e2nd dou\u0103 sec\u0163ii: Sec\u0163ia de Poduri \u015fi \u015eosele \u015fi Sec\u0163ia de Mine. La 1 aprilie 1881, direc\u0163iunea \u015ecolii a fost \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Gheorghe Duca. Acesta a dat o nou\u0103 structur\u0103 institu\u0163iei sub denumirea de \u201e\u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Poduri \u015fi \u015eosele\u201d. Reunind profesori de prestigiu ai vremii (David Emanuel \u2013 Matematici elementare, Spiru Haret \u2013 Algebra superioar\u0103 \u015fi Geometrie analitic\u0103, C. M. Mironescu \u2013 Statistic\u0103 \u015fi Desen tehnic, Constantin Istrate \u2013 Fizic\u0103, Alfons Saligny \u2013 Drumuri \u015fi poduri), \u015ecoala Na\u0163ional\u0103 de Poduri \u015fi \u015eosele a demonstrat c\u0103 Rom\u00e2nia este capabil\u0103, prin for\u0163e proprii, s\u0103 realizeze preg\u0103tirea unor ingineri \u015fi oameni de \u015ftiin\u0163\u0103 de real\u0103 valoare.<\/p>\n\n\n\n<p>La 10 iunie 1920 se \u00eenfiin\u0163eaz\u0103 \u015ecoala Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti, av\u00e2nd patru sec\u0163ii: a) Electromecanic\u0103; b) Construc\u0163ii; c) Mine \u015fi Metalurgie, d) Sec\u0163ia Industrial\u0103. Aceast\u0103 dat\u0103 reprezint\u0103 momentul principal de referin\u0163\u0103 \u00een evolu\u0163ia istoric\u0103 a \u015ecolii, 10 iunie devenind, prin hot\u0103r\u00e2rea Senatului din data de 22.03.2001, ziua Universit\u0103\u0163ii POLITEHNICA din Bucure\u015fti.<\/p>\n\n\n\n<p>Primele abord\u0103ri \u015ftiin\u0163ifice \u00een \u0163ara noastr\u0103&nbsp; privind tehnica automobilelor sunt datorate profesorului inginer Aurel Persu, cunoscut mai ales prin brevetarea, proiectarea \u015fi realizarea \u201eautomobilului corect aerodinamic\u201d (numit astfel de c\u0103tre autorul s\u0103u). \u00cen leg\u0103tur\u0103 cu aceste aspecte el a publicat \u00een <em>Zeitschrift f\u00fcr Flugtechnik und Motorluftschiffahrt <\/em>(Bd. 15, 1924, pp. 25-27) articolul: A. Persu <em>\u201eLuftwiderstand und Schnellwagen\u201d<\/em>. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, marele inginer \u015fi inventator Gogu Constantinescu a ob\u0163inut o serie de patente pentru transmisii continue cu aplicabilitate la automobile \u015fi la alte mijloace de transport. \u00cen brevetele prezentate Constantinescu abordeaz\u0103, succint din punct de vedere matematic, aspectele legate de construc\u0163ia \u015fi func\u0163ionarea acestor transmisii cu propuneri succesive de perfec\u0163ionare. El a prezentat \u00een detaliu conceptul de transmisie continu\u0103 pentru automobile \u00eentr-o serie de cinci articole publicate \u00een revista \u201eAutomobile Engineer\u201d (noiembrie 1923-iulie 1924). Aceste articole au fost publicate \u015fi \u00eentr-un volum separat: \u201eVariable Transmission for Automobiles\u201d, London, 1924.<\/p>\n\n\n\n<p>La \u015ecoala Politehnic\u0103 din Bucure\u015fti, \u00eentre anii 1924 \u015fi 1929, Aurel Persu a \u0163inut un ciclu anual de conferin\u0163e intitulat \u201eTehnica automobilelor\u201d. De\u015fi nu exista o sec\u0163ie de specializare \u00een domeniul automobilelor, sporadic erau incluse \u00een cursuri de inginerie mecanic\u0103 \u015fi cuno\u015ftin\u0163e privitoare la tehnica automobilelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Din noiembrie 1938 \u015ecoala Politehnic\u0103 cap\u0103t\u0103 denumirea de POLITEHNICA din Bucure\u015fti, fiind subordonat\u0103 Ministerului Educa\u0163iei Na\u0163ionale, iar sec\u0163iile sale devenind facult\u0103\u0163i conduse de decani, \u00een fruntea institu\u0163iei afl\u00e2ndu-se Rectorul.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anii 1940-1942 s-au constituit chiar discipline \u00een acest domeniu: \u201eAutomobile\u201d \u015fi \u201eAutomobile \u015fi Tancuri\u201d, ambele fiind predate de conferen\u0163iar inginer Constantin Ghiulai.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centre anii 1942 \u015fi 1948, \u00een cadrul Politehnicii, la facultatea de Mecanic\u0103 a func\u0163ionat sec\u0163ia de Transporturi Terestre, una din disciplinele de baz\u0103 fiind \u201eAutomobile \u015fi Tractoare\u201d, predat\u0103 de Constantin Ghiulai. \u00cen anul 1948, domnia sa a publicat primul curs de automobile de nivel superior din \u0163ara noastr\u0103 (C. Ghiulai \u201dAutomobile\u201d, Editura Institutului Politehnic Bucure\u015fti).<\/p>\n\n\n\n<p>La 3 august 1948 Politehnica s-a transformat \u00een Institutul Politehnic din Bucure\u015fti, \u00een componen\u0163a c\u0103ruia existau ini\u0163ial patru facult\u0103\u0163i: Electrotehnic\u0103, Mecanic\u0103, Chimie Industrial\u0103 \u015fi Textile. \u00cen 1951 func\u0163ionau \u0219ase facult\u0103\u0163i: Electrotehnic\u0103, Energetic\u0103, Mecanic\u0103, Chimie Industrial\u0103, Metalurgie \u015fi Ingineri economi\u015fti. Apoi, \u00een timp s-au \u00eenfiin\u0163at \u015fi alte facult\u0103\u0163i, cum ar fi: Electronic\u0103 \u015fi Telecomunica\u0163ii (1953), Transporturi (1959), Automatic\u0103 \u015fi Calculatoare (1963).<\/p>\n\n\n\n<p>In cadrul facultatii de Mecanica transporturilor din cadrul Institutului de transporturi din Bucure\u0219ti a fost infiin\u021bat\u0103 \u0219i sec\u021bia de Automobile. \u00cen anul 1953 aceast\u0103 sec\u021bie a fost transferat\u0103 la Institutul Politehnic din Bra\u0219ov.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 1959, odat\u0103 cu \u00eenfiin\u0163area Facult\u0103\u0163ii de Transporturi \u00een cadrul Institutului Politehnic din Bucure\u015fti s-a organizat \u015fi specializarea \u201eOrganizarea \u015fi Exploatarea Transporturilor Rutiere\u201d, iar \u00een anul 1960 s-a \u00eenfiin\u0163at catedra \u201eAutovehicule\u201d, al c\u0103rei \u015fef a fost numit prof.ing. Constantin Ghiulai. Experien\u0163a sa tehnic\u0103, \u015ftiin\u0163ific\u0103 si didactic\u0103 a fost fructificat\u0103 prin alc\u0103tuirea unui plan de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt echilibrat si modern, destinat preg\u0103tirii unor ingineri mecanici capabili s\u0103 activeze at\u00e2t \u00een unit\u0103\u0163i constructoare sau de cercetare-proiectare de automobile c\u00e2t \u015fi \u00een domeniul transporturilor rutiere. Pe l\u00e2ng\u0103 preg\u0103tirea fundamental\u0103 corespunz\u0103toare ingineriei mecanice, disciplinele de baz\u0103 au fost \u201eAutovehicule\u201d, \u201dMotoare pentru autovehicule\u201d, \u201eEchipament electric \u015fi de bord al autovehiculelor\u201d, \u201eRepara\u0163ia autovehiculelor\u201d \u015fi \u201eExploatarea autovehiculelor\u201d. Titular al disciplinei \u201eAutovehicule\u201d a fost profesorul C. Ghiulai. Aceast\u0103 disciplin\u0103 era constituit\u0103 din dou\u0103 p\u0103r\u0163i: Teoria autovehiculelor \u015fi Calculul \u015fi construc\u0163ia autovehiculelor. Pentru prima dat\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103 s-au introdus discipline ca \u201eMateriale speciale pentru autovehicule, combustibili \u015fi lubrifian\u0163i\u201d \u015fi \u201eInstala\u0163ii \u015fi utilaje pentru repara\u0163ia \u015fi exploatarea autovehiculelor\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 1965 profesorul Constantin Ghiulai a publicat cartea \u201eMecanica automobilului\u201d. Ea este prima carte publicat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00eentr-o editur\u0103 central\u0103 (Editura Tehnic\u0103), care trateaz\u0103 \u00eentr-o manier\u0103 complet\u0103 ceea ce ast\u0103zi se \u00een\u0163elege prin dinamica automobilului. Ea se caracterizeaz\u0103 prin abordarea echilibrat\u0103 a aspectelor de calcul \u015fi a celor de reprezentare fizic\u0103, u\u015fur\u00e2nd \u00een\u0163elegerea proceselor de mi\u015fcare \u015fi de interac\u0163iune ale diferitelor sisteme ale automobilului, cu consecin\u0163e privind concluziile cu aplicabilitate practic\u0103. Trebuie subliniat meritul profesorului Ghiulai de a fi introdus \u015fi folosit termeni de specialitate ai domeniului, adecva\u0163i limbii rom\u00e2ne, care, \u00een cea mai mare m\u0103sur\u0103, sunt ast\u0103zi de utilizare curent\u0103. \u00cen str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aceasta se remarc\u0103 utilizarea de nota\u0163ii fire\u015fti ale diferitelor m\u0103rimi, care s-au impus \u00een literatura de specialitate.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen planul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt al acestei sec\u0163ii s-a prev\u0103zut obligativitatea ca absolven\u0163ii acesteia s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 \u015fi calificarea de \u015foferi profesioni\u015fti. Astfel, \u00een catedr\u0103 s-au organizat cursurile \u015fcolii de conducere, depun\u00eendu-se mari eforturi organizatorice \u015fi de \u00eenzestrare cu automobile folosite \u015fi \u00een procesul ingineresc de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt propriu-zis.<\/p>\n\n\n\n<p>Eforturi deosebite au fost depuse pentru organizarea laboratoarelor catedrei \u015fi crearea unei baze materiale corespunz\u0103toare pentru activitatea didactic\u0103 \u015fi de cercetare, mai ales c\u0103, la \u00eenceput, condi\u0163iile de spa\u0163iu erau foarte dificile. Ini\u0163ial, sediul catedrei \u015fi spa\u0163iile pentru laboratoare au fost alocate \u00een cl\u0103direa apar\u0163in\u00e2nd Institutului Politehnic din Bd. 1 Mai (azi b-dul Ion Mihalache). Pe l\u00e2ng\u0103 laboratoarele de Autovehicule, Echipament electric pentru autovehicule, Exploatarea autovehiculelor \u015fi Repara\u0163ia autovehiculelor situate la parter, la subsolul cl\u0103dirii a fost amenajat spa\u0163iul pentru standul de \u00eencercare de motoare \u015fi atelierul mecanic al catedrei. \u00cen aceast\u0103 etap\u0103, pe l\u00eeng\u0103 standul men\u0163ionat s-a achizi\u0163ionat aparatur\u0103 pentru testarea echipamentului electric al automobilelor \u015fi pentru evaluarea capacit\u0103\u0163ii de demarare \u015fi de fr\u00e2nare a automobilelor.<\/p>\n\n\n\n<p>Din aceast\u0103 perioad\u0103 a \u00eenceput activitatea de elaborare a planului de organizare \u015fi construc\u0163ie a laboratoarelor catedrei pentru noul local al Institutului Politehnic din Bucure\u015fti. Ea s-a desf\u0103\u015furat sub conducerea profesorului Ghiulai. Spiritul s\u0103u de ordine, cunoa\u015fterea intim\u0103 a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, meticulozitatea cerut\u0103 la efectuare lucr\u0103rilor de organizare au f\u0103cut ca acest proiect s\u0103 fie foarte bine apreciat la vremea respectiv\u0103 \u015fi s\u0103 fie aprobat f\u0103r\u0103 rezerve, astfel c\u0103, \u00een anul 1972, s-au putut da \u00een folosin\u0163\u0103 spa\u0163iile aferente. Totodat\u0103, aceast\u0103 activitate a fost un prilej deosebit pentru cadrele didactice tinere la acea vreme (Gh. Fr\u0103\u0163il\u0103, E. Negru\u015f, A. Stoicescu \u015f.a.) de a se perfec\u0163iona sub \u00eendrumarea nemijlocit\u0103 a unui profesor cu o bogat\u0103 experien\u0163\u0103 didactic\u0103 \u015fi inginereasc\u0103.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"267\" height=\"200\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric1-1.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-91\" style=\"width:304px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Cerin\u0163e legate de evitarea unei specializ\u0103ri prea \u00eenguste a inginerilor de automobile au condus la schimbarea denumirii sec\u0163iei de specialitate \u00een \u201eAutomobile \u015fi Tractoare\u201d \u00een anul 1966. Aceasta a impus \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri ale planului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt prin introducerea unor noi discipline ca: \u201eBazele cercet\u0103rii experimentale a autovehiculelor\u201d, \u201eTransmisii \u015fi ac\u0163ion\u0103ri hidraulice pentru automobile \u015fi tractoare\u201d \u015fi \u201eTractoare\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencep\u00e2nd cu anul 1969 a \u00eenceput s\u0103 func\u0163ioneze \u015fi sec\u0163ia \u201eAutomobile\u201d de la cursurile de subingineri.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 1972 denumirea sec\u0163iei de specialitate a devenit \u201eAutovehicule Rutiere\u201d, catedra c\u0103p\u0103t\u00e2nd aceea\u015fi denumire; au fost aduse modific\u0103ri de structur\u0103 planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt, inclusiv prin introducerea unor discipline noi, facultative. \u00cen anul 1974, disciplina \u201eAutovehicule\u201d a fost \u00eenlocuit\u0103 cu dou\u0103 discipline distincte: \u201eDinamica autovehiculelor rutiere\u201d \u015fi \u201eCalculul \u015fi construc\u0163ia automobilelor\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencep\u00e2nd cu anul 1972 catedra a organizat cursuri postuniversitare pentru perfec\u0163ionarea inginerilor, una din specializ\u0103rile cu care a fost solicitat\u0103 pe o durat\u0103 mai mare fiind \u201eMijloace \u015fi tehnici moderne de transport. Economicitate \u015fi siguran\u0163\u0103\u201d (1976-1989). Ulterior, cu intermiten\u0163e, s-au organizat aceste cursuri cu tematic\u0103 variat\u0103, \u00een concordan\u0163\u0103 cu diverse solicit\u0103ri ale speciali\u015ftilor din industrie \u015fi transporturi.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen decursul timpului, planurile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt au fost perfec\u0163ionate fie printr-o mai judicioas\u0103 dispunere \u015fi structurare a diferitelor discipline, inclusiv a celor din anii inferiori, fie prin intoducerea de discipline noi facultative. De asemenea, \u00een catedr\u0103 s-a desf\u0103\u015furat o intens\u0103 activitate de analiz\u0103 a disciplinelor predate cu organizarea de lec\u0163ii deschise asociate cu discu\u0163ii \u015fi schimburi de experien\u0163\u0103. Experien\u0163a acumulat\u0103 \u00een timp, inclusiv cea legat\u0103 de predarea unor discipline facultative, a permis ca \u00een anul 1984 s\u0103 se realizeze un plan de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt modificat substan\u0163ial prin introducerea a trei direc\u0163ii de aprofundare care se constituiau \u00een anii IV \u015fi V de studiu, oferind studen\u0163ilor posibilitatea unor op\u0163iuni \u00een raport cu propriile \u00eenclina\u0163ii \u015fi asigur\u00e2ndu-se o adaptare mai bun\u0103 a viitorilor absolven\u0163i la cerin\u0163ele economiei na\u0163ionale \u015fi ale industriei de automobile \u00een special. Acest demers s-a dovedit a fi deosebit de util dup\u0103 anii 1990 c\u00e2nd tendin\u0163ele pe plan mondial au impus flexibilizarea preg\u0103tirii de specialitate. Viabilitatea acestui mod de organizare a procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt a fost confirmat\u0103 prin faptul c\u0103 el a stat la baza planurilor de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt ulterioare.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"248\" height=\"186\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric2.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-93\" style=\"width:301px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Studen\u0163ii sec\u0163iei Autovehicule rutiere au constituit echipa de curse auto a POLITEHNICII, al c\u0103rei pre\u015fedinte era la vremea aceea conferen\u0163iar Eugen Mihai Negru\u015f. \u00cen anul 1978 echipa a cucerit titlurile de campion universitar \u015fi vicecampion na\u0163ional la vitez\u0103 pe circuit \u015fi \u00een coast\u0103. Trebuie subliniat faptul c\u0103 automobilele utilizate \u00een competi\u0163iile respective au fost preg\u0103tite tehnic chiar de c\u0103tre studen\u0163ii care le pilotau, cu ajutorul unor cadre didactice \u015fi al personalului auxiliar din catedr\u0103 \u00een atelierele acesteia.<\/p>\n\n\n\n<p>Dezvoltarea spectaculoas\u0103 a autovehiculelor \u00een ultimul deceniu al secolului trecut, precum \u015fi previziunile pentru primele dou\u0103 decenii ale milenului trei, marcate de schimb\u0103ri fundamentale \u00een concep\u0163ia \u015fi metodele de proiectare ale autovehiculelor c\u00e2t \u015fi tehnologia de fabricare \u015fi de exploatare ale acestora, au impus restructurarea preg\u0103tirii \u015fi l\u0103rgirea competen\u0163elor inginerului de autovehicule. \u00cen consecin\u0163\u0103, colectivele de cadre didactice ale catedrelor de autovehicule rutiere \u015fi motoare cu ardere intern\u0103 de la universit\u0103\u0163ile tehnice din Bucure\u015fti, Bra\u015fov, Cluj-Napoca, Craiova, Ia\u015fi, Pite\u015fti \u015fi Timi\u015foara, \u00een urma dezbaterilor \u015fi a discu\u0163iilor purtate \u00een diverse foruri \u015ftiin\u0163ifice \u015fi profesionale precum \u015fi cu reprezenta\u0163i din numeroase societ\u0103\u0163i comerciale \u015fi de cercetare din domeniu, au analizat cerin\u0163ele care se impun preg\u0103tirii inginerului de autovehicule rutiere, \u00een conformitate cu exigen\u0163ele europene \u015fi mondiale ale form\u0103rii de speciali\u015ftii cu profil tehnic multidisciplinar, capabili s\u0103 rezolve problemele din ce \u00een ce mai complicate ale autovehiculelor noului mileniu \u015fi au solicitat conducerii Ministerului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii definirea unui nou domeniu \u201eIngineria autovehiculelor\u201d. Ca urmare a acestui demers, prin Hot\u0103r\u00e2rea nr. 1175\/06.09.2006, Guvernul Rom\u00e2niei a legiferat \u00eenfiin\u0163area acestui nou domeniu de studii universitare de licen\u0163\u0103 cu specializ\u0103rile: Construc\u0163ii de autovehicule, Ingineria sistemelor de propulsie pentru autovehicule, Autovehicule rutiere, Echipamente \u015fi sisteme de comand\u0103 \u015fi control pentru autovehicule \u015fi Blindate, Automobile \u015fi tractoare. La Universitatea Politehnica din Bucure\u015fti s-a optat, ini\u021bial, doar pentru specializarea Autovehicule rutiere, activat\u0103 \u00eenc\u0103 din 1972, iar incep\u00e2nd cu anul 2011 \u0219i pentru specializarea Ingineria sistemelor de<br>propulsie.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"282\" height=\"212\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric3.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-94\" style=\"width:302px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>\u00cen baza rezolu\u0163iei Senatului din noiembrie 1992, Institutul Politehnic din Bucure\u015fti a devenit Universitatea POLITEHNICA din Bucure\u015fti. Ast\u0103zi, \u00een cadrul acestei universit\u0103\u0163i func\u0163ioneaz\u0103 15 facult\u0103\u0163i: Inginerie Electric\u0103, Energetic\u0103, Automatic\u0103 \u015fi Calculatoare, Electronic\u0103, Telecomunica\u0163ii \u015fi Tehnologia Informa\u0163iei, Inginerie Mecanic\u0103 \u015fi Mecatronic\u0103, Ingineria \u015fi Managementul Sistemelor Tehnologice, Ingineria Sistemelor Biotehnice, Transporturi, Inginerie Aerospa\u0163ial\u0103, \u015etiin\u0163a \u015fi Ingineria Materialelor, Chimie Aplicat\u0103 \u015fi \u015etiin\u0163a Materialelor, Inginerie cu predare \u00een limbi str\u0103ine, \u015etiin\u0163e Aplicate, Inginerie Medical\u0103, Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor. Facultatea de Transporturi organizeaz\u0103 \u015fi gestioneaz\u0103 activit\u0103\u0163ile de educa\u0163ie, cercetare universitar\u0103 \u015fi inovare tehnologic\u0103 prin intermediul a patru catedre de specialitate:<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2022 Autovehicule rutiere<\/em> \u2013 domeniul studiilor universitare de licen\u0163\u0103 \u201eIngineria autovehiculelor\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2022 Material rulant de cale ferat\u0103 <\/em>\u2013 domeniul studiilor universitare de licen\u0163\u0103 \u201eInginerie mecanic\u0103\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2022 Transporturi, trafic \u015fi logistic\u0103\u00ad <\/em>\u2013 domeniul studiilor universitare de licen\u0163\u0103 \u201eIngineria transporturilor\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><em>\u2022 Telecomenzi \u015fi electronic\u0103 \u00een transporturi <\/em>\u2013 domeniul studiilor universitare de licen\u0163\u0103 \u201eInginerie electronic\u0103 \u015fi telecomunica\u0163ii\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Prin Ordinul Ministrului Educa\u0163iei \u015fi Cercet\u0103rii nr. 4843\/01.08.2006 a fost aprobat domeniul \u201eIngineria autovehiculelor\u201d pentru care pot fi organizate studii universitare de doctorat. Din dorin\u0163a de a r\u0103spunde cerin\u0163elor actuale ale economiei au fost introduse cursuri noi, precum \u201eControlul automat al sistemelor automobilului\u201d, \u201eAutomobile cu propulsie electric\u0103\u201d, \u201eMetode de calcul \u015fi analiz\u0103 asistate de calculator\u201d, \u201eSecuritatea activ\u0103 \u015fi pasiv\u0103 a autovehiculelor\u201d etc.<\/p>\n\n\n\n<p>Catedra Autovehicule Rutiere organizeaz\u0103, din 1995, cursuri de studii aprofundate pe durata unui an, iar din 2005 cursuri de master de un an \u015fi jum\u0103tate \u00een specializarea \u201eEconomicitatea \u015fi securitatea autovehiculelor\u201d. Din anul 2002 catedra particip\u0103 la cursurile de master cu specializarea \u201eTrafic \u015fi transport urban\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cencep\u00e2nd cu anul inversitar 2009 \u2013 2010, la sec\u0163ia Autovehicule rutiere a demarat procesul de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt la dou\u0103 programe noi de master, \u201dSisteme \u015fi tehnologii avansate \u00een domeniul autovehiculelor\u201d, respectiv \u201dSistemul integrat om \u2013 autovehicul \u2013 mediu\u201d, organizate \u00een conformitate cu structura procesului de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt adoptat\u0103 prin acordul de la Bologna. A fost organizat \u015fi programul de master \u201dCercetare \u015fi dezvoltare \u00een ingineria autovehiculelor\u201d care a intrat \u00een func\u0163iune \u00een anul universitar 2010 \u2013 2011.<\/p>\n\n\n\n<p>Activitatea de perfec\u0163ionare prin doctorat se desf\u0103\u015foar\u0103 la Catedra de Autovehicule Rutiere din anul 1966, primul conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific fiind prof.ing. Constantin Ghiulai pentru specialitatea Automobile \u015fi Tractoare. \u00cen 1975 a fost numit conduc\u0103tor \u015ftiin\u0163ific \u015fi prof.dr.ing. Chiriac Vasiliu p\u00e2n\u0103 la pensionarea sa \u00een 1979. Actualmente, conducerea activit\u0103\u0163ii de doctorat \u00een specialitatea \u201eIngineria autovehiculelor\u201d este asigurat\u0103 prin trei conduc\u0103tori de doctorat: prof.univ.dr.ing A.P.Stoicescu (din 1987), prof. univ.dr.ing Gh.Fr\u0103\u0163il\u0103 (din1991) \u015fi prof. univ.dr.ing E.M.Negru\u015f (din 1991).<\/p>\n\n\n\n<p>La disciplinele din trunchiul comun al specializ\u0103rii aferente catedrei Autovehicule Rutiere, de-a lungul timpului preg\u0103tirea studen\u0163ilor a fost asigurat\u0103 la un nivel ridicat prin contribu\u0163ia unor speciali\u015fti \u015fi profesori recunoscu\u0163i: prof. R.B\u0103descu (matematici speciale), prof. G.Moisil (fizic\u0103), prof. Al. Stoenescu (mecanic\u0103), prof. Gabriela Titeica (mecanic\u0103), prof. C.C.Teodorescu (rezisten\u0163a materialelor), prof. O.Rusu (rezisten\u0163a materialelor), prof. N.I.Manolescu (teoria mecanismelor), prof. Cr.Pelecudi (mecanisme), prof. C.Severineanu (organe de ma\u0219ini), prof. D.Gh.Ionescu (mecanica fluidelor), prof. V.Pimsner (termotehnic\u0103), prof. Al.D\u0103nescu (termotehnic\u0103), prof. Vs.Radcenco (termotehnic\u0103). La catedra Autovehicule Rutiere preg\u0103tirea de specialitate s-a realizat prin contribu\u0163ia hot\u0103r\u00e2toare a profesorului C.Ghiulai \u015fi a altor profesori \u015fi speciali\u015fti din Institutul Politehnic din Bucure\u015fti \u015fi din institute de cercetare sau unit\u0103\u0163i de produc\u0163ie. Astfel, au avut, \u00een timp, activit\u0103\u0163i didactice de predare la catedr\u0103: prof. Ch.Vasiliu, prof. B.Grunwald, prof. M.Soare, prof. Gh.Fratila, prof. E.Negrus, prof. A.Stoicescu, prof. Cr. Andreescu, prof. M. Oprean, prof. N. Negurescu, prof. G. Popa, conf. V. Raicu, conf. Gh.Dumitru, conf. D.Taraza, conf. Gh.Anton, conf. N.Nistor, conf. I.Hede\u0219iu, conf. Gabriela Popa, conf. D. Marincas, conf. N. Bejan, conf. V. Mateescu, , \u015fef lucr. Al. Groza, \u015fef lucr. I. Ghi\u0163\u0103, \u0219ef lucr. V.Gheorghiu, \u0219ef lucr. L.Georgescu, \u0219ef lucr. V.Dragan, \u0219ef lucr. L.Popa. La ace\u015ftia se adaug\u0103 un num\u0103r mare de speciali\u015fti cu activit\u0103\u0163i de laborator, practic\u0103 \u015fi de \u00eendrumare pentru proiecte de diplom\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen timp, conducerea catedrei a fost asigurat\u0103 cu competen\u0163\u0103 \u015fi d\u0103ruire de: prof. C. Ghiulai (1960-1968), conf. M. Soare (1968-1972), prof. Ch. Vasiliu (1973-1978), prof. O. Rusu \u2013 cu delega\u0163ie (1978-1980), prof. B. Gr\u00fcnwald (1980-1988), prof. Gh. Fr\u0103\u0163il\u0103 (1990-2000), prof. C. Andreescu (2000-2016), conf. M.D. Iozsa (2016-).<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"196\" height=\"273\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-1-Ghiulai.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-95\" style=\"width:197px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Prof. Constantin Ghiulai (1960-1968)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"175\" height=\"247\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-2-Soare.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-96\" style=\"width:192px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Conf. Mircea Soare (1968-1972)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"189\" height=\"268\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-3-Vasiliu.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-97\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Prof. Chiriac Vasiliu (1973-1978)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"169\" height=\"226\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-4-Grunwald.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-98\" style=\"width:185px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Prof. Berthold Gr\u00fcnwald (1980-1988)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"176\" height=\"247\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-5-Fratila.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-99\" style=\"width:182px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Prof. Gheorghe Fr\u0103\u0163il\u0103 (1990-2000)<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"201\" height=\"240\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Poza-6-Andreescu.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-100\" style=\"width:199px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\">Prof. Cristian Andreescu (2000-2016)<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen primii ani de existen\u0163\u0103 ai catedrei Autovehicule Rutiere num\u0103rul studen\u0163ilor \u00eenscri\u015fi \u00een anul I varia \u00eentre 60 \u015fi 120, iar \u00eencep\u00e2nd cu anul 1977 num\u0103rul lor a crescut la 150, ajung\u00e2nd la 190 \u00een 1981 (la cursurile de zi ale sec\u0163iei Autovehicule Rutiere). \u00cen continuare, p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, num\u0103rul mediu este de cca. 160-180.<\/p>\n\n\n\n<p>De la \u00eenfiin\u0163area sec\u0163iei Autovehicule Rutiere, POLITEHNICA a emis peste 5000 de diplome de inginer absolven\u0163ilor de la cursurile de zi \u015fi serale ale acestei specializ\u0103ri. Unii dintre absolven\u021bii sec\u021biei Autovehicule rutiere au devenit profesori universitari la diverse catedre din U P B sau din alte centre uiversitare, au ob\u021binut titlul \u0219tiin\u021bific de doctor inginer la universit\u0103\u021bi de prestigiu din str\u0103in\u0103tate, au de\u021binut sau de\u021bin func\u021bii publice importante sau de conducere la diverse companii.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"228\" height=\"172\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric4.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-102\" style=\"width:318px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Activitatea de dezvoltare a bazei materiale \u00eenceput\u0103, a\u0219a dup\u0103 cum s-a ar\u0103tat \u00een vechiul local al catedrei, a continuat \u00een noul local din Splaiul Indepeden\u021bei. Laboratoarele catedrei au fost amplasate \u00een corpurile JC \u015fi JD, fiind \u00eenzestrate cu o serie de standuri realizate \u00een catedr\u0103 (unele din ele \u00een cadrul unor contracte de cercetare) \u015fi achizi\u0163ionate. Sunt de men\u0163ionat testerul mobil pentru \u00eencercarea dinamic\u0103 a anvelopelor \u00een condi\u0163ii de drum (prima realizare din \u0163ar\u0103), realizat \u00een cadrul unui contract de cercetare cu uzina de anvelope Danubiana \u015fi standul cu rulouri pentru \u00eencercarera fr\u00e2nelor pentru autocamioane, la care s-a ad\u0103ugat, mai t\u00e2rziu, un stand similar, modernizat, pentru autoturisme. Este de ar\u0103tat c\u0103, urm\u0103rindu-se ideea echip\u0103rii laboratoarelor cu standuri, chiar din prima serie de absolven\u0163i au fost elaborate proiecte de diplom\u0103 cu aceast\u0103 tematic\u0103 (\u201eStand cu tambure pentru \u00eencerc\u0103ri interiore de autovehicule rutiere cu ro\u0163i\u201d-A. Stoicescu, \u201eStand pentru \u00eencerc\u0103ri interiore ale fr\u00e2nelor autovehiculelor cu ro\u0163i\u201d-M. Vartola\u015f). Deasemenea, laboratoarele au dispus \u00een timp de diverse testere electronice pentru diagnostic\u0103ri rapide, precum \u015fi de amenaj\u0103ri interioare \u015fi exterioare care faciliteaz\u0103 efectuarea diferitelor tipuri de \u00eencerc\u0103ri ale automobilelor.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"284\" height=\"212\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric5.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-103\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Al\u0103turi de preocup\u0103rile de \u00eenv\u0103\u0163\u0103m\u00e2nt \u015fi de cele stringente de constituire a unei baze materiale adecvate, care \u00eensemnau un efort notabil din partea unui colectiv restr\u00e2ns de cadre didactice cu activitatea de baz\u0103 la catedr\u0103, \u00een etapele de \u00eenceput s-au efectuat cercet\u0103ri pe baza unor planuri care aveau \u00een vedere, potrivit cerin\u0163elor timpului, \u00een primul r\u00e2nd, aspecte ale perfec\u0163ion\u0103rii activit\u0103\u0163ii de transport, de \u00eentre\u0163inere \u015fi repara\u0163ia automobilelor. Astfel, sub conducerea profesorului C. Ghiulai, s-a cercetat eficien\u0163a filtrelor de aer ale motoarelor de autocamioane \u015fi influen\u0163a acesteia asupra performan\u0163elor de putere \u015fi de consum ale autocamioanelor. Cercetarea s-a concretizat prin recomand\u0103ri privind proiectarea filtrelor de aer \u015fi stabilirea unor norme de \u00eentre\u0163inere tehnic\u0103, cu implica\u0163ii privind durata de via\u0163\u0103 a motoarelor \u015fi reducerea consumului de combustibil. Achizi\u0163ionarea de aparatur\u0103 de m\u0103surare \u015fi \u00eenregistrare la nivel mondial pentru acel timp a permis efectuarea, pentru prima dat\u0103 \u00een \u0163ara noastr\u0103, a unei cercet\u0103ri teoretice \u015fi experimentale privitoare la stabilitatea unui automobil. Ea s-a concretizat \u00een lucrarea \u201eAu sujet de la stabilit\u00e9 de l\u2019automobile au freinage\u201d de C. Ghiulai \u015fi A. Stoicescu, publicat\u0103 \u00een Buletinul Institutului Politehnic din Bucure\u015fti, XXVII, nr. 3 (1965). Deasemenea, au fost efectuate determin\u0103ri experimentale privitoare la solicit\u0103ri dinamice \u00een transmisie (1968) \u015fi la rezisten\u0163a la rulare prin \u00eencerc\u0103ri pe cale (1969) \u00een cadrul unor teze de doctorat (Gh. Fr\u0103\u0163il\u0103 \u015fi M. Vartola\u015f). Odat\u0103 cu m\u0103rirea num\u0103rului de membri ai catedrei activitatea de cercetare s-a extins,&nbsp; fiind asigurate colabor\u0103ri cu diverse institute \u015fi catedre din Institutul Politehnic. Aceasta a condus, \u00een anul 1976, la \u00eenfiin\u0163area pe l\u00e2ng\u0103 catedra de Autovehicule Rutiere a unei unit\u0103\u0163i permanente \u201eColectivul de cercetare-proiectare pentru autovehicule \u015fi transporturi rutiere\u201d. Unul din scopurile urm\u0103rite a fost finalizarea unor teme de cercetare prin realizarea de standuri \u015fi echipamente unicat, \u00een mare parte \u00een atelierul catedrei. Astfel s-au realizat, printre altele,: testerul mobil pentru \u00eencercarea anvelopelor \u00een condi\u0163ii de drum( colectiv: E. Negru\u015f, Gh. Fr\u0103\u0163il\u0103, D. Marinca\u015f, N. Bejan \u015f.a.), dou\u0103 standuri de laborator pentru determinarea unor caracteristici ale anvelopelor (colectiv: D. Marinca\u015f, E. Negru\u015f, N. Bejan, V. Dr\u0103gan) \u015fi prototipul simulatorului de conducere auto. La primele trei standuri din cele men\u0163ionate au existat contracte de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 cu I.C.P.C.M.P.-Danubiana.<\/p>\n\n\n\n<p>Dezvoltarea accentuat\u0103 a ceret\u0103rii \u015ftiin\u0163ifice \u00een catedr\u0103 a condus la \u00eenfiin\u0163area, pe l\u00e2ng\u0103 aceasta, \u00een 1984, a unei filiale a Institutului de Cercetare \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Inginerie Tehnologic\u0103 pentru Automobile din Bra\u015fov. \u00cen cadrul acesteia activau, sub \u00eendrumarea \u015ftiin\u0163ific\u0103 a cadrelor didactice cu experien\u0163\u0103, tineri ingineri, absolven\u0163i de frunte ai sec\u0163iei Autovehicule Rutiere \u015fi ai altor specializ\u0103ri din Institutul Politehnic Bucure\u015fti, precum \u015fi matematicieni \u015fi fizicieni de la Universitatea Bucure\u015fti. A fost posibil\u0103 abordarea unor teme de cercetare la un nivel \u015ftiin\u0163ific ridicat, confirmat pe plan na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional prin participarea la congrese \u015fi conferin\u0163e de prestigiu. Cercet\u0103rile s-au concretizat \u00een proiecte, model\u0103ri numerice, investiga\u0163ii experimentale \u015fi realizarea unor standuri de \u00eencerc\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n<p>Cercet\u0103rile au fost corelate cu cerin\u0163ele industriei de automobile, \u00eencheindu-se contracte de cercetare cu Consiliul Na\u0163ional pentru \u015etiin\u0163a \u015fi Tehnologie (CNST) \u015fi cu Institutul Central de Cercet\u0103ri \u00een Construc\u0163ii de Ma\u015fini (ICCM) al c\u0103ror coordonator a fost prof. Mircea Oprean. Au fost abordate teme ca: cercetarea de optimizare a procedeului de amplificare a turbulen\u0163ei prin mi\u015fcarea balistic\u0103 a supapei de admisie, la motorul de autoturism, \u00een vederea sporirii randamentului \u015fi reducerii concentra\u0163iei de substan\u0163e poluante din gazele de evacuare la regimurile de sarcin\u0103 \u015fi tura\u0163ie cu frecven\u0163a cea mai mare de utilizare pe automobil; cercet\u0103ri experimentale ale unor procese \u015fi sisteme ale motorului de 1400 cm<sup>3<\/sup> (531-00) \u00een vederea reducerii consumului de combustibil \u015fi a nivelului substan\u0163elor poluante; cercetarea de optimizare a proceselor de formare a amestecului \u015fi de ardere la motoarele diesel rapide cu camer\u0103 de ardere cu compartiment separat de v\u00e2rtej, \u00een vederea reducerii consumului de combustibil \u015fi a emisiilor poluante (chimice \u015fi sonore); generarea numeric\u0103 a formei exterioare a caroseriei automobilului \u015fi studiul curgerii \u00een jurul acesteia \u00een vederea optimiz\u0103rii din punct de vedere aerodinamic; &nbsp;proiectarea asistat\u0103 de calculator a transmisiei autovehiculelor sub aspectul performan\u0163elor optime de trac\u0163iune \u015fi de consum \u015fi al structurii \u015fi fiabilit\u0103\u0163ii; cerecetarea proceselor de lucru din transmisia autovehiculelor (model\u0103ri \u015fi determin\u0103ri experimentale); studiul regimurilor optimale ale autovehiculelor; cercetarea vibra\u0163iilor \u00een transmisie \u015fi a sistemelor de sus\u0163inere ale motorului; cercetarea solicit\u0103rilor mecanice \u015fi termice ale anvelopelor etc. Dificult\u0103\u0163ile cu care s-a confruntat activitatea de cercetare \u015ftiin\u0163ific\u0103 din Rom\u00e2nia dup\u0103 anul 1989 nu a ocolit nici Institutul de Cercetare \u015etiin\u0163ific\u0103 \u015fi Inginerie Tehnologic\u0103 pentru Automobile, astfel \u00eenc\u00e2t filiala sa de la catedr\u0103 s-a desfiin\u0163at.&nbsp;Din in\u021biativa prof. Gh. Fr\u0103\u021bil\u0103&nbsp; in anul 1993 s-a \u00eenfiin\u0163at centrul de cercetare coordonat de catedra Autovehicule Rutiere:\u201eCentrul de Cercetare, Proiectare, Consulting, Prest\u0103ri Servicii \u00een Domeniul Transporturilor Auto\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen anul 2001 a fost \u00eenfiin\u0163at un laborator de informatic\u0103, iar \u00een anul 2002 a fost organizat \u00een colaborare cu firma Ford un laborator de studiu al construc\u0163iei de automobile. \u00cen acela\u015fi an, prin sponsorizarea oferit\u0103 de firma Bosch s-a realizat laboratorul de mentenan\u0163\u0103 preventiv\u0103 \u00een dou\u0103 s\u0103li.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen perioada 2006-2009 catedra a coordonat proiectul \u201ePlatforma de laboratoare integrate AUTOINTEGRING\u201d, prin care s-au realizat achizi\u0163ii \u00een valoare de peste un milion de euro, const\u00e2nd din aparatur\u0103 de cercetare de \u00eenalt nivel tehnologic cu care au fost dotate laboratoare din catedra \u201eAutovehicule Rutiere\u201d \u015fi de la alte catedre din UPB. &nbsp;La acest proiect au participat cadre didactice de la 11 facult\u0103\u0163i din Universitatea POLITEHNICA, iar coordonator de proiect a fost&nbsp; prof. Cr. N. Andreescu.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"230\" height=\"169\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric9.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-104\" style=\"width:274px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Dintre acestea se deta\u015feaz\u0103 standul de putere cu rulouri, de ultim\u0103 genera\u0163ie pe plan mondial, destinat \u00eencerc\u0103rilor \u00een laborator ale automobilelor u\u015foare, care asigur\u0103 simularea condi\u0163iilor de mers reale, cu prelucrare automat\u0103 adecvat\u0103 a datelor experimentale. Standul permite studiul&nbsp; performan\u0163elor de trac\u0163iune \u015fi de consum ale automobilelor \u00een diverse condi\u0163ii de drum, inclusiv la deplasarea dup\u0103 diferite cicluri de mi\u015fcare, el fiind realizat la nivelul actual al dezvolt\u0103rii tehnologice \u00een domeniu. Laboratorul respectiv este echipat \u015fi cu un analizor de gaze de e\u015fapament de \u00eenalt nivel tehnic, capabil s\u0103 efectueze testele de omologare din punct de vedere al polu\u0103rii corespunz\u0103toare celor mai noi standarde.<\/p>\n\n\n\n<p>Domeniile \u00een care s-au efectuat cercet\u0103ri au fost urm\u0103toarele:<\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 <em>economicitatea \u015fi performan\u0163ele de trac\u0163iune ale autovehiculelor<\/em>: reducerea consumului de combustibil al autobuzelor urbane echipate cu transmisie hidro-mecanic\u0103, modelare \u015fi \u00eentocmire de programe de calcul pentru studiul performan\u0163elor de trac\u0163iune ale autobuzelor echipate cu diferite tipuri de transmisii, cercetarea \u015fi realizarea unor transmisii moderne de autovehicule cu posibilitatea recuper\u0103rii energiei \u00een regimul de fr\u00e2nare (hidro-pneumatice \u015fi electro-mecanice), cercetarea \u015fi realizarea unui sistem de m\u0103surare a consumului instantaneu \u015fi cumulat de combustibil la vehicule comerciale, studiul sistemului de ac\u0163ionare electric\u0103 cu motoare de c.c. cu magne\u0163i permanen\u0163i \u015fi rotor disc pentru electromobil, cercet\u0103ri privind realizarea de automobile electrice \u015fi adaptarea unei autoutilitare la trac\u0163iunea electric\u0103, simularea asistat\u0103 de calculator a proceselor termodinamice din motoarele cu ardere intern\u0103, sisteme de distribu\u0163ie variabil\u0103 pentru motoarele cu ardere intern\u0103 de automobile; studiul dispersiei ciclice la motoarele cu aprindere prin sc\u00e2nteie de automobile;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 <em>securitatea autovehiculelor<\/em>: cercetarea prin modelare \u015fi simulare \u015fi realizarea practic\u0103 a unor suprastructuri modulare de autobuz urban din bare de aluminiu cu asambl\u0103ri demontabile, proiectarea \u015fi realizarea unui sistem automat de detectare \u015fi alertare automat\u0103 \u00een caz de accident, studiul teoretic \u015fi experimental al eforturilor din pata de contact dintre anvelop\u0103 \u015fi drum, cercetarea teoretic\u0103 \u015fi experimental\u0103 a maniabilit\u0103\u0163ii autoturismelor \u015fi stabilirea metodologiei de apreciere a acesteia, studiul iner\u0163iei instala\u0163iei de fr\u00e2nare a autobuzelor, influen\u0163a diver\u015filor factori asupra coeficientului de aderen\u0163\u0103 a pneurilor;<\/p>\n\n\n\n<p>\u2013 <em>fiabilitatea autovehiculelor<\/em>: dezvoltarea de tehnici \u015fi echipamente pentru diagnosticarea automobilelor, \u00eencercarea comparativ\u0103 a diferitelor tipuri de anvelope de fabrica\u0163ie intern\u0103 \u015fi de fabrica\u0163ie str\u0103in\u0103 \u00een vederea omolog\u0103rii, elaborarea unui model de calcul \u015fi determinarea solicit\u0103rilor \u00een structura autobuzelor, elaborarea de noi tehnologii de mentenan\u0163\u0103 pentru autovehicule echipate cu motoare Diesel, cercetarea cauzelor de rupere ale cadrelor unor tipuri de autocamioane, studiul fiabilit\u0103\u0163ii opera\u0163ionale a unor autoutilitare nou introduse \u00een exploatare.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full is-resized\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"230\" height=\"169\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric9-1.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-105\" style=\"width:328px;height:auto\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>\u00cen ultimii zece ani speciali\u015ftii catedrei au fost implica\u0163i \u00een contracte de interes na\u0163ional \u015fi interna\u0163ional din programele ORIZONT 2000, RELANSIN, INFOSOC, AMTRANS, IDEI, CEEX, PARTENERIATE, Marie \u2013 Curie Fellowship, prin care s-au abordat la nivel \u015ftiin\u0163ific ridicat teme de mare complexitate \u015fi prin intermediul c\u0103rora s-a realizat o baz\u0103 material\u0103 de cercetare modern\u0103 \u015fi competitiv\u0103. Este demn de remarcat faptul c\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 dotarea tehnic\u0103 a catedrei a fost re\u00eenoit\u0103 \u00een propor\u0163ie de 90%.<\/p>\n\n\n\n<p>Incepand cu anul 1982, , la ini\u021biativa profesorului B. Grunwald, Catedra Autovehicule Rutiere organizeaz\u0103 manifestarea \u0219tiin\u021bific\u0103 \u201e Economicitatea, Securitatea si Fiabilitatea Autovehiculelor\u201d (ESFA) cu o periodicitate de 3-4 ani. In timp, manifestarea a c\u0103p\u0103tat o extindere tot mai mare si o foarte buna apreciere din partea specialistilor, astfel inc\u00e2t ea s-a transformat in conferi\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103. Ultima Conferin\u021b\u0103 ESFA (a IX-a) din 2015, a fost organizat\u0103 cu ajutorul SIAR, \u00eempreun\u0103 cu edi\u021bia a XIV-a a Congresului European EAEC.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"300\" height=\"192\" src=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric8.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-106\" srcset=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric8.png 300w, http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/wp-content\/uploads\/2024\/02\/Istoric8-80x50.png 80w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>De fiecare dat\u0103 lucrarile sus\u021binute au fost publicate in volume ale acestei manifest\u0103ri. \u00centre anii 1984 si 1988 \u00een cadrul catedrei a func\u021bionat un seminar stiin\u021bific, la care au fost dezbatute cu prec\u0103dere probleme&nbsp; legate de cecetarea stiin\u021bifica a cadrelor didactice din catedr\u0103 si ale colaboratorilor stiin\u021bifici din filiala mentionat\u0103 anterior. \u00cenc\u0103 de la \u00eenfiin\u0163area catedrei s-au f\u0103cut eforturi de a se constitui o bibliotec\u0103 a catedrei \u015fi de asigura acces la documenta\u0163ia de specialitate de \u00eenat nivel prin realizarea de abonamente la reviste tehnico-\u015ftiin\u0163ifice de prestigiu, chiar \u00een condi\u0163iile dificile ale timpului, cum ar fi: Ingenieurs de l\u2019automobile, ATZ (Automobiltechnische Zeitschrift), SAE Journal, SAE Transactions, Proceedings of Mech E-Automobile Division, Deutsche Kraftfahrtforschung und Strassenverkehrstechnik, Automobil Industrie, Avtomobilnaia Prom\u00e2\u015flennosty, ATA \u015f.a. \u00cen cadrul schimbului de publica\u0163ii catedra dispune de un fond important de teze de doctorat din domeniul automobilelor, \u00een special \u00een limba german\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p><strong>Profesor Aurel Stoicescu<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><strong>Profesor Gheorghe Fr\u0103\u021bil\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n\r\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Universitatea POLITEHNICA din Bucure\u015fti \u00ee\u015fi are r\u0103d\u0103cinile \u00een prima \u015ecoal\u0103 tehnic\u0103 superioar\u0103 cu predare \u00een limba rom\u00e2n\u0103 \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een anul 1818 de c\u0103tre Gheorghe Laz\u0103r, la m\u0103n\u0103stirea Sf\u00e2ntul Sava din Bucure\u015fti. \u00cen anul 1832, \u015fcoala este reorganizat\u0103 \u00een Colegiul de &hellip; <a href=\"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/?page_id=50\">Continued<\/a><\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"footnotes":""},"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/50"}],"collection":[{"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=50"}],"version-history":[{"count":6,"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/50\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":471,"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/50\/revisions\/471"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/autovehiculerutiere.upb.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=50"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}